Uneori simți că nu ai aer? Nod în gât? Palpitații? Amețeli? Ești convins că suferi de o boală gravă?Simți uneori că faci infarct sau o să înnebunești? Ai atacuri de panică?E posibil să suferi de o tulburare de anxietate și să nu știi acest lucru!Nu ești singur, 1 din 4 persoane suferă de o formă de anxietate.
PRINCIPALELE TULBURĂRI DE ANXIETATE
1.Tulburarea de anxietate generalizată( GAD), este o tulburare de anxietate caracterizată prin anxietate cronică, îngrijorare exagerată și tensiune musculară, chiar și atunci când există puțin sau nimic pentru a o provoca. Această stare se manifestă minim 6 luni
2.Tulburarea obsesiv compulsivă (TOC)
Tulburarea obsesiv-compulsivă, TOC, este o tulburare de anxietate și se caracterizează prin gânduri (obsesii) recurente și nedorite și / sau comportamente repetitive (compulsii). Comportamentele repetitive, cum ar fi spălarea mâinilor, numărarea, verificarea sau curățarea sunt adesea efectuate cu speranța de a preveni gândurile obsesive sau de a le face să plece. Efectuarea acestor așa-numite „ritualuri” oferă, însă, doar o ușurare temporară, iar neexecutarea lor crește semnificativ anxietatea.
3.Tulburarea de panică este o tulburare de anxietate și se caracterizează prin episoade neașteptate și repetate de frică intensă însoțită de simptome fizice care pot include dureri în piept, palpitații cardiace, respirație, amețeli sau stres abdominal.
4.Tulburarea de stress posttraumatic (PTSD) este o tulburare de anxietate care se poate dezvolta după expunerea la un eveniment traumatic sau cu potențial traumatic în care s-a produs sau a fost amenințat un prejudiciu fizic grav. Evenimentele traumatice care pot declanșa PTSD includ agresiuni personale violente, dezastre naturale sau umane, accidente sau lupte militare.
5.Fobia socială sau tulburarea de anxietate socială este o tulburare de anxietate caracterizată prin anxietate copleșitoare și conștiință excesivă de sine în situații sociale cotidiene. Fobia socială poate fi limitată la un singur tip de situație – cum ar fi frica de a vorbi în situații formale sau informale, sau a mânca sau a bea în fața altora – sau, în forma sa cea mai severă, poate fi atât de largă încât o persoană prezintă simptome aproape oricând sunt în preajma altor oameni.
SIMPTOME DE ANXIETATE
Mulți oameni experimentează anxietate la un moment dat în viața lor.
De fapt, anxietatea este un răspuns foarte normal la evenimente de viață stresante precum mutarea, schimbarea locurilor de muncă sau întâmpinarea de probleme financiare.
Cu toate acestea, când simptomele anxietății devin mai mari decât evenimentele care le-au declanșat și încep să interfereze cu viața ta, acestea ar putea fi semne ale unei tulburări de anxietate.
Tulburările de anxietate pot fi debilitante, dar pot fi gestionate cu ajutorul adecvat al unui profesionist medical. Recunoașterea simptomelor este primul pas.
Iată 11 simptome obișnuite ale unei tulburări de anxietate, precum și modul de a reduce anxietatea în mod natural și când să solicitați ajutor profesional.
1.Îngrijorare excesivă
Unul dintre cele mai frecvente simptome ale unei tulburări de anxietate este îngrijorarea excesiv. Îngrijorările asociate cu tulburările de anxietate sunt disproporționate față de evenimentele care le declanșează și apar de obicei ca răspuns la situații normale, cotidiene.
Pentru a fi considerat un semn al tulburării de anxietate generalizată, îngrijorarea trebuie să apară în cele mai multe zile timp de cel puțin șase luni și să fie greu de controlat.
Persoanele cu vârsta sub 65 de ani prezintă cel mai mare risc de tulburare de anxietate generalizată, în special cei care sunt singuri, au un statut socioeconomic mai mic și au mulți factori de stres pe viață.
2.Status agitat
Când cineva se simte neliniștit, o parte din sistemul său nervos simpatic lucrează în exces. Acest lucru declanșează o cascadă de efecte pe tot corpul, cum ar fi puls mărit, palmele transpirate, mâinile agitate și gura uscată .
Aceste simptome apar deoarece creierul crede că ai sesizat pericolul și îți pregătește corpul să reacționeze la amenințare.
În timp ce aceste efecte ar fi de ajutor în cazul unei amenințări adevărate, ele pot fi debilitante dacă teama este în capul tău.
Unele cercetări sugerează că persoanele cu tulburări de anxietate nu sunt capabile să-și reducă excitația la fel de repede ca persoanele fără tulburări de anxietate, ceea ce înseamnă că pot simți efectele anxietății pentru o perioadă mai lungă de timp.
O bătaie rapidă a inimii, transpirația, agitarea și gura uscată sunt toate simptomele comune ale anxietății. Persoanele cu tulburări de anxietate pot experimenta acest tip de excitare pentru perioade îndelungate de timp.
3.Neliniște
Neliniștea este un alt simptom comun al anxietății, în special la copii și adolescenți.
Atunci când cineva se confruntă cu neliniște, îl descriu adesea ca simțindu-se „pe margine” sau având o „dorință inconfortabilă de mișcare”.
Un studiu realizat pe 128 de copii diagnosticați cu tulburări de anxietate a constatat că 74% au raportat neliniște ca unul dintre principalele lor simptome de anxietate.
În timp ce neliniștea nu apare la toate persoanele cu anxietate, este unul dintre steagurile roșii pe care medicii le caută frecvent atunci când fac un diagnostic.
Dacă aveți o stare de neliniște în majoritatea zilelor mai mult de șase luni, poate fi un semn al unei tulburări de anxietate.
4.Oboseală
A deveni ușor de obosit este un alt simptom potențial al tulburării de anxietate generalizată.
Acest simptom poate fi surprinzător pentru unii, deoarece anxietatea este frecvent asociată cu hiperactivitate sau excitație.
Nu este clar dacă această oboseală se datorează altor simptome obișnuite de anxietate, cum ar fi insomnia sau tensiunea musculară sau dacă poate fi legată de efectele hormonale ale anxietății cronice.
Cu toate acestea, este important de reținut că oboseala poate fi și un semn al depresiei sau al altor afecțiuni medicale, astfel încât oboseala singură nu este suficientă pentru a diagnostica o tulburare de anxietate.
5.Dificultate de concentrare
Multe persoane cu anxietate raportează că au dificultăți de concentrare.
Un studiu care a cuprins 157 de copii și adolescenți cu tulburare de anxietate generalizată a constatat că mai mult de două treimi au avut dificultăți de concentrare.
Un alt studiu realizat la 175 de adulți cu aceeași tulburare a constatat că aproape 90% au raportat dificultăți de concentrare. Cu cât era mai gravă anxietatea lor, cu atât aveau mai multe probleme.
Unele studii arată că anxietatea poate întrerupe memoria de lucru, un tip de memorie responsabilă de deținerea informațiilor pe termen scurt. Acest lucru poate ajuta la explicarea scăderii dramatice a performanței pe care oamenii o resimt adesea în perioadele de anxietate ridicată.
Totuși, dificultățile de concentrare pot fi, de asemenea, un simptom al altor afecțiuni medicale, cum ar fi o tulburare cu deficit de atenție sau depresie, deci nu sunt suficiente dovezi pentru a diagnostica o tulburare de anxietate.
6.Iritabilitate
Majoritatea persoanelor cu tulburări de anxietate prezintă, de asemenea, o iritabilitate excesivă.
Conform unui studiu recent, care a inclus peste 6.000 de adulți, mai mult de 90% dintre cei cu tulburare de anxietate generalizată au raportat că se simt foarte iritabili în perioadele în care tulburarea de anxietate a fost cea mai gravă.
În comparație cu persoanele care se auto-raportează, adulții tineri și de vârstă mijlocie cu tulburare de anxietate generalizată au raportat mai mult de două ori mai multă iritabilitate în viața de zi cu zi.
Dat fiind faptul că anxietatea este asociată cu excitație ridicată și îngrijorare excesivă, nu este surprinzător că iritabilitatea este un simptom comun.
7.Tensiune musculară
A avea tensine muscular în majoritatea zilelor săptămânii este un alt simptom frecvent al anxietății.
Este posibil ca tensiunea musculară în sine să crească sentimentele de anxietate, dar este, de asemenea, posibil ca anxietatea să conducă la o tensiune musculară crescută sau ca un al treilea factor să provoace ambele.
Interesant este faptul că tratarea tensiunii musculare cu terapia de relaxare musculară s-a dovedit a reduce îngrijorarea la persoanele cu tulburări de anxietate generalizate. Unele studii chiar arată că este la fel de eficientă ca terapia cognitivă comportamentală
8.Probleme căzute sau rămâneți adormiți
Tulburările de somn sunt puternic asociate cu tulburările de anxietate. Cele două cele mai frecvent raportate probleme se trezesc în toiul nopții și au probleme cu adormirea.
Unele cercetări sugerează că insomnia în copilărie poate fi legată chiar de dezvoltarea anxietății mai târziu în viață.
Un studiu efectuat după aproape 1.000 de copii peste 20 de ani a descoperit că insomnia în copilărie era legată de un risc crescut cu 60% de a dezvolta o tulburare de anxietate până la 26 de ani. În timp ce insomnia și anxietatea sunt puternic legate, nu este clar dacă insomnia contribuie la anxietate, dacă anxietatea contribuie la insomnie sau ambele. Ceea ce se știe este că, atunci când este tratată tulburarea de anxietate de bază, insomnia se îmbunătățește adesea
9.Atacuri de panică
Un tip de tulburare de anxietate numită tulburare de panică este asociat cu atacuri de panică recurente. Atacurile de panică produc o senzație intensă și copleșitoare de frică care poate fi debilitantă.
Această frică extremă este însoțită, de obicei, de bătăi rapide ale inimii, transpirație, scuturare, respirație, senzație de piept, greață și teama de a muri sau de a pierde controlul.
Atacurile de panică se pot produce izolat, dar dacă apar frecvent și neașteptat, pot fi un semn al tulburării de panică.
Se estimează că 22% dintre adulții americani vor experimenta un atac de panică la un moment dat în viața lor, dar doar aproximativ 3% îi simt suficient de frecvent pentru a îndeplini criteriile pentru tulburarea de panică.
10.Evitarea situațiilor sociale
Este posibil să prezentați semne de tulburare de anxietate socială dacă vă aflați în următoarele situații:
- Vă simțiți anxioși sau temători de situațiile sociale viitoare
- Sunteți îngrijorat să fiți judecat sau examinat de alții
- Vă este teama de a fi jenat sau umilit în fața celorlalți
- Doriți să evitați anumite evenimente sociale din cauza acestor temeri
Anxietatea socială tinde să se dezvolte devreme în viață. De fapt, aproximativ 50% dintre cei care îl au sunt diagnosticați până la 11 ani, în timp ce 80% sunt diagnosticați la vârsta de 20 de ani. Persoanele cu anxietate socială pot apărea extrem de timide și liniștite în grupuri sau când întâlnesc oameni noi. În timp ce pot să nu apară în suferință la exterior, în interior simt teamă și anxietate extremă.
Această atitudine poate face uneori ca persoanele cu anxietate socială să apară ca fiind înfumurate, dar tulburarea este asociată cu stima de sine scăzută, autocritică ridicată și depresie.
11.Temeri iraționale
Temerile extreme cu privire la lucruri specifice, precum păianjeni, spații închise sau înălțimi, ar putea fi un semn al unei fobii.
Fobia este definită ca anxietate sau frică extremă pentru un obiect sau situație specifică. Sentimentul este suficient de sever încât interferează cu capacitatea dvs. de a funcționa normal.
Unele fobii comune includ:
- Fobiile animalelor:frica de animale sau insecte specifice
- Fobiile mediului natural:Teama de evenimente naturale precum uraganele sau inundațiile
- Fobii cu injecție de sânge-injecție:frică de sânge, injecții, ace sau răni
- Fobiile situaționale:Teama de anumite situații precum o plimbare cu un avion sau un lift
Agorafobia este o altă fobie care implică frica de cel puțin două dintre următoarele:
- Utilizarea transportului public
- Fiind în spații deschise
- Fiind în spații închise
- Să stai la coadă sau să fii într-o mulțime
- Fiind în afara casei singur
Fobiile tind să se dezvolte în copilărie sau în adolescență și sunt mai frecvente la femei decât la bărbați.
CAUZELE ANXIETĂȚII
Nimeni nu știe exact ce provoacă probleme de anxietate, dar probabil sunt implicați o mulțime de factori, cum ar fi experiențe din trecut sau din copilărie, situația ta actual de viață, problemele de sănătate fizică și psihică, consumul de substanțe, moștenirea genetică.
1.Moștenirea genetică.Cercetările arată că a avea o rudă apropiată cu probleme de anxietate crește singur șansele de a te confrunta cu probleme de anxietate. În momentul de față, nu există suficiente dovezi care să demonstreze dacă acest lucru se datorează faptului că împărtășim unii factori genetici care ne fac mai vulnerabili la dezvoltarea anxietății sau pentru că învățăm moduri particulare de a gândi și de a ne comporta de la părinți și de la ceilalți membri ai familiei. .
2.Experiențele dificile în copilărie, adolescență sau vârsta adultă sunt un declanșator comun al problemelor de anxietate. Trecerea prin stres și traume poate avea un impact deosebit de mare dacă se întâmplă când ești foarte tânăr. Experiențele care pot declanșa probleme de anxietate includ lucruri precum: abuzul fizic sau emoțional, neglijarea, pierderea unui părinte, bulversarea sau excluderea din punct de vedere social.
3.Situația actuală de viață. Problemele actuale sau problemele din viața pot provoca, de asemenea, anxietate. De exemplu: epuizarea sau acumularea de stres,orele lungi de lucru, lipsa unui loc de muncă, starea de tensiune la locul de muncă,problemele financiare, problemele legate de spațiul de locuit,pierderea unei persone apropiate, singurătatea și izolarea, abuzul sau hărțuirea.
4.Problemele de sănătate fizică sau psihică. Problemele de sănătate fizică, cum ar fi, de exemplu, trăirea cu o afecțiune fizică gravă, continuă sau care poate pune viața în pericol poate provoca uneori anxietate. Alte probleme de sănătate mintală – pot dezvolta anxietate în timp.
- Consumul de substanțe– alcool, droguri sau medicamente pentru uz psihiatric.
6.Ar putea dieta să fie un factor? Unele tipuri de alimente sau băuturi pot declanșa simptome de anxietate sau panică sau le pot agrava. Acestea includ zahărul și cofeina.
FRECVENȚA TULBURĂRILOR DE ANXIETATE
Aproximativ 12% dintre persoane sunt afectate de o tulburare de anxietate într-un an, iar între 5% și 30% sunt afectate pe parcursul unei vieți.Simptomele apar la femei de aproximativ două ori mai des decât la bărbați și încep în general înainte de vârsta de 25 de ani. Cele mai frecvente sunt fobiile specifice, care afectează aproape 12% și tulburarea de anxietate socială, care afectează 10%. Fobiile afectează în principal persoanele între 15 și 35 de ani și devin mai puțin obișnuite după vârsta de 55 de ani. Ratele par a fi mai mari în Statele Unite și Europa.
ÎN CE CONSTĂ TRATAMENTUL ANXIETATII
Din fericire, există metode foarte eficiente pentru tratamentul tulburărilor de anxietate!
În general, ele constau fie în psihoterapie (individuală sau de grup), fie în medicație, fie amândouă combinate, în funcție de caz.
Tratamentul tulburărilor de anxietate se face în general fără internare (în ambulator). În anumite situații grave, cum ar fi apariția concomitentă a altor simptome (ideație suicidară, depresie severă, uz de substanțe sau agorafobie severă), tratamentul tulburărilor de anxietate poate necesita spitalizarea.
Psihoterapia și medicația sunt la fel de eficiente, conform studiilor din ultimii 30 de ani. De aceea, pentru ca tratamentul să fie unul corect și conform ultimelor ghiduri de specialitate, ambele alternative ar trebui oferite ca primă recomandare.
DE UNDE SĂ ÎNCEP?
Pasul 1 Solicită ajutorul medicului de familie
Discută cu medical tău de familie despre temerile tale privind sănătatea ta emoțională. El îți poate recomanda să mergi la un medic psihiatru sau la un psiholog pentru a te ajuta în problema cu care te confrunți. Îți poate da o scrisoare de trimitere, pentru a beneficia de un consult de specialitate gratuit.
Dacă deja ai un diagnostic, iar trăirile tale sunt de mai multă vreme, poți renunța la eceastă etapă.
Pasul 2 Fă o programare la medicul specialist
Evaluarea de către un psihiatru sperie multe persoane, însă beneficiile colaborării cu un specialist sunt considerabile. De foarte multe ori, abordarea timpurie a unei afecțiuni psihice poate da rezultate foarte bune.
Pasul 3 Evaluarea inițială
În cadrul consultației inițiale medicul psihiatru te va examina și îți va analiza situația. Îți vor fi adresate o serie de întrebări specifice, pentru a putea evalua dacă afecțiunea ta se poate trata în cabinetul medical de psihiatrie sau este cazul unei spitalizări sau care dintre metodele de terapie sunt cele mai indicate pentru tine
Scopul consultului inițial nu este de a-ți oferi deja soluții, ci de a face o analiză structurată a simptomelor tale curente și a experienței tale. Se va stabili un diagnostic și dacă este cazul vei primi o rețetă și indicații privind luarea medicamentelor.
Pasul 4 Recomandarea de tratament
În funcție de diagnosticul stabilit de medic, va trebui să alegi una din următoarele opțiuni:
1.Situația ta este foarte gravă: caz în care ai nevoie de administrarea de medicație, urmărirea efectelor și supraveghere 24 de ore din 24. Acest tip de tratament se poate administra numai în spitalele de stat sau instituțiile special abilitate.
2.Diagnosticul este stabilit, însă nu și gravitatea situației. În acest caz vei fi îndrumat către un terapeut pentru efectuarea unor teste. Testele sunt psihologice și au rolul de a ajuta medicul să afle cu exactitate gravitatea situației pentru unele cazuri particulare.
3.Diagnosticul este clar. În acest caz medicul va ști cu siguranță ce tratament să-ți recomande pentru afecțiunea pe care o ai. Tratamentul poate fi de tip terapie și/sau medicamentos. Cea mai mare parte a afecțiunilor emoționale se tratează prin terapie. Medicația are rolul doar să ajute organismul să aibă o stare de bine, însă nu remediază problema de bază.
Pasul 5 Programul terapeutic
Există mai multe tipuri de formări pentru terapeuți, tipuri variate de terapie și mai multe metode de punere în aplicare.
Ședințele de terapie durează 60 de minute și au o regularitate de una pe săptămână. În anumite etape ale tratamentului acestea sunt completate cu sesiuni de psihoeducație, care au și ele o regularitate de una pe săptămână.
Dacă dorești să faci o programare este foarte simplu. Sună la numerele de telefon afișate mai jos, trimite un email sau prezintă-te direct la adresa afișată.
- Telefon: 0240532049 0757050992 0740045963
- Adresa:strada Slt. Gavrilov Corneliu, nr. 170, bloc A4, sc. B, parter, Tulcea, ROMANIA
- Email:antoniatugui@yahoo.com